Zvonurile indica faptul ca maratonul se va tine in zona padurii Comana. Alte zvonuri indica faptul ca m-am dus acolo ca sa cercetez zona si sa fiu inaintea tuturor. Wrong! :D Naiba stie unde va fi organizata competitia, eu trebuie sa ma antrenez si nu am timp de stat pe ganduri. Daca o sa ma razgandesc de un numar impar de ori, o sa particip la tura de 50km, daca o sa ma razgandesc de un numar par de ori, particip la 100km... cert e ca o sa particip! >:)
Am ales tura aceasta pentru ca ma bate rau gandul sa particip la proba de 100KM... insa pana atunci mai e. Iata si harta + profilul turei de astazi, bikemap made bineinteles:
Bun, e ora 9 si plecam de acasa.
Ca o mica paranteza: pentru cei care se uita doar la poze, sunt foarte putine si sunt ceva mai jos. Inchidem paranteza.
Drumul pana la iesirea din Bucuresti a fost scurt si a trecut aproape neobservat si fara incidente. Imi aduc aminte printre picaturi ca mergeam cu medie de 25km/h.
La iesirea din Bucuresti, un pumn in plex din partea militianului care dirijeaza circulatia in aceasta dimineata aparent linistita de duminica. Citez:
1."Nu aveti voie pe aici"
2."Nu ma intereseaza cum ajungeti la Comana"
3."Voi nu stiti ce spune ordonanta? ca biciclistii nu au voie pe drumurile europene?"
4."Bine, luati-o pe trotuar, dar sa nu aflu ca ati calcat pe asfalt"
5."O sa treaca Basescu pe aici"
Mda... era suficient sa treaca direct la punctul 5... am mers oricum mai departe pe drumul lui european. Iar daca prin absurd va citi blogul asta, o sa afle ca acolo unde nu era trotuar, sau unde era blocat trotuarul, am mers fix pe asfaltul lui de drum european! Si ca am mers cu masina pe contrasens pe Victoriei. Si ca imi face o placere diabolica sa trec pe rosu, indiferent de mijlocul de deplasare folosit. Nu mai zic de traversarea prin locuri nepermise, incalecarea marcajului continuu cu toate cele 4 roti ale masinii, depasirea coloanei ce stationeaza la semafor, mersul in spatele ambulantei aflate in misiune, neacordarea de prioritate soferilor dupa criteriul 'nu mi-a placut mecla sau masina lui', neacordarea de prioritate pietonilor ce traverseaza pe la trecerea de pietoni semnalizata si marcata corespunzator, comportament ostentativ fata de ceilalti participanti la trafic cu precadere la taximetristi, femei si cocalari, depasirea limitei de viteza cu 50km/h in Bucuresti. A, si partea cea mai tare e ca nu m-a oprit niciodata politia... nici macar pentru un control de rutina.
Continuam... Trecem astfel de comunele Jilava si 1 Decembrie. Ajungem la Adumatii Copaceni unde SURPRIZAAA!! drumul european are un sector nou neinaugurat pe care nu ne putem abtine sa nu facem cateva ture... asa de-ai naibii... ca nu ne da voie ordonanta!
O luam inapoi si revenim pe ruta prin Comuna Adunatii Copaceni (sau Afumatii? ca dadeau foc la ceva sigur). Cam nasol drumul pe aici... ai loc pe acostament, intre marcajul cel mai din dreapta si marginea asflaltului, fix de o roata de bicicleta. Inghit in sec, imi fac cruce ca sa o am gata facuta si trec la pedalad. La iesirea din comuna avem surpriza sa vedem si unde ducea sectorul de drum european neinaugurat... era o ruta de ocolire a comunei... deja ne gandeam ca Basescu venea acolo ca sa participe sau poate chiar sa inaugureze drumul respectiv. So what?
Dar nu trece mult timp (inca 15-20 min) si ajungem la Calugareni... unde politistii isi stingeau palariile incinse de emotiile ca "VINE COLOANA LU' BASESCU BAA!! PA DREAPTA BAA!!"
Ma rog, trag pe dreapta, ma oftic ca pierd 2 minute foarte importante din viata mea pentru nimic si astept sa treaca.
A trecut si coloana oficiala, continuam si ajungem la intersectia care da spre satul Mihai Bravu. Drumul pana acolo incepe sa devina palpitant, cu urcari si coborari, un asfalt bombardat de rachete si meteoriti, de parca mergi pe off-road, nu alta.
Tot ce v-am povestit pana acum a durat cam 1h:30min.
In satul Mihai Bravu imi iau o bautura energizanta, si plecam repede ca sa dea bine la viteza medie. In sfarsit ajungem in zona padurii. Aici atmosfera e una aproape familiara. Drumul seamama putin cu cel din Valea Dambovitei, din turul pietrei craiului. Avansam spre intrarea in padure, unde deja apar baltile ramase de la ultima ploaie. Incercam sa le ocolim prin padure pe un drum paralel cu cel principal, dar ne e teama de crengile cu tepi de pe jos, asa ca alegem varianta aquamagic.
De bine de fugeam de crengile cu tepi, unul dintre noi (mai conteaza care?) isi ia o teapa direct in cauciuc si... fssss PANA. Stam sa schimbe camera si o luam la goana.
Ajungem si in satul Vlad Tepes fara evenimente speciale, apoi in Comana.
Era o vorba (si daca nu era, o inventez eu acum): de ce credeai ca ai scapat, aia te va urmari toata viata. Ati ghicit... coloana domnului presedinte Basescu. Ea era!! acolo.. si nelipsita multime care mai de care mai colorata si mai bronzata, cu SUV-uri si mertane parca desprinse din filmele cu mafioti. Si toata blasfemia asta tocmai in fata Manastirii Comana. Nu ca as fi tinut neaparat sa o vizitez. Sigur voi mai avea ocazia. Dar de ce tocmai azi?! Mi-am ales si eu o zi la intamplare si exact in ziua aia... BOC! (nu ministrul... (ce nume au si astia! nu mai poti face o onomatopee)) o ditamai multime, intr-o ditamai aglomeratia, coloane oficiale, politisti, cu ordonantele lor cu tot, Basescu mot. Macar de il vedeam si eu sa ne facem o poza impreuna. Tocmai imi cumparasem la aparat un BlitzKrieg taman ideal pentru ocazia asta.
Raspunsul la toata aceasta tevatura, era scris mare pe un banner deasupra multimii: 20 septembrie, ziua satului Comana...
Asa deci, ce ar fi sa lasam oamenii sa se distreze? si am plecat cat se poate de repede din Comana.
Obiectivul urmator: Celtic Village! Intr-o lunca au fost amenajate niste pontoane de acces la un ansablu de constructii vechi realizat din stuf si stalpi de lemn. Zona respectiva e considerata rezervatie inca din anul 1994, deci nu va faceti griji ca nu veti gasi acolo barci cu motor (sau cel putin asa ar fi normal). Pt dependentii de poze am si o veste buna! Aici ne-am adus aminte ca, in ciuda faptului ca nimeni nu a venit cu un aparat foto mai rasarit, avem totusi 3 (trei!) megapixeli la telefon! Uite ce poze frumoase nu ne-au iesit:
Ne-am intors inapoi in padure si am continuat spre drumul principal pe care am trecut cand am mers initial spre satul Vlad Tepes.
Drumul e plin aici de crengi, atat cele de pe jos cat si cele care te izbesc direct in mecla si pe brate atunci cand treci pe langa sau pe sub ele. Frunzele toamnei nu au lipsit de pe jos. Si nici acele cateva gunoaie care m-au linistit, facandu-ma sa inteleg ca nu am nimerit din greseala in Bulgaria la hotii de organe, sau eventual pe insula din serialul Lost. Era doar Romanica noastra, asa plina de gunoaie cum e ea. PS: In zona asta nu a facut nimeni pana.. mare minune!
Odata ajunsi la drumul pe care am venit, mare lucru nu s-a mai intamplat. Pe mine m-a ajuns oboseala pe la km 70 al turei, cand tocmai ieseam spre grandiosul, inegalatul si preaveneratul Drum European. Daca la venire vantul ne-a batut mai mult din spate si aveam forte proaspete, acum la intoarcere totul era pe dos. De aici media de viteza a scazut treptat pana la valoarea de 19.4km/h. Au fost portiuni in care din cauza vantului si a urcarii nu reuseam sa trec de 11-12 km/h. Drept bonus pentru efortul depus am primit la pachet si o pereche nou nouta de carcei pentru ambele picioare! Cine nu si-ar dori vreodata asa ceva? :)
Pe drum (inclusiv la venire) ne-am tot intalnit cu o gramada de biciclisti, a fost chiar si un grup de peste 10 biciclisti la un moment dat; ne-am salutat, ne-am urat de bine. Chiar mai mult decat atat, am avut amabilitatea sa acompaniez un biciclist care injura un sofer handicapat de tir. Mai tineti minte ca va ziceam de fasia aia de asfalt ce reprezinta acostamentul drumului din comuna Adunatii Copaceni? Amicul nostru biciclist, care venea din sens opus noua (adica dinspre Bucuresti) si-a luat 1km de claxon de la un sofer de tir care nu avea loc saracul.. de un biciclist care mergea lipit de marginea acostamentului nu avea el loc... am avut grija sa ii dam si noi, nu 1km, ci atatia km de injuraturi cat sa ii ajunga chiar si pentru nepotii nepotilor lui de sofer idiot de tir (fara generalizari! da?!). Cum zicea si Vacanta Mare in vremurile bune... l-am bagat in ma-sa cu tir cu tot, am facut-o parcare de tiruri.
La ora 3:45 eram inapoi de unde am plecat, adica in sudul bucurestiului.
Datele din ciclocomputer ziceau asa:
Trip time: 5:19:02
Trip distance: 102.7
Average speed: 19.4
Max speed: 46.2
Facand o matematica simpla, ne-am permis confortul de a face pauze insumate de aprox. 1h:25min (cu tot cu alea 2 minute, ca sa treaca dom'le coloana)
Va doresc si voua macar aceeasi experienta, daca aveti de gand sa (re)faceti aceasta tura!
Bye!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu