Ideea ne-a venit, ca de obicei, din timpul saptamanii. Sambata a plouat cu galeata in aproape toata tara, si nimeni nu ar fi crezut ca vom prinde vreun pic de soare daca mergem a doua zi, duminica, la o tura prin munti.
Cam asa arata peisajul imediat ce am iesit din ceata care a acoperit in acea dimineata tot drumul pana undeva dupa Ploiesti
Grupul a fost format in prima faza din 3 persoane. Cu aceasta ocazie am cooptat si un membru nou, o prietena mai veche a muntelui, cu experienta in catarat, MTB, ski samd. Recunosc, ma asteptam sa aiba o conditie fizica mult peste a noastra! si pe anumite criterii sunt sigur ca are.. insa fiind prima ei iesire pe munte cu bicicleta din anul asta, s-a mentinut la un ritm insesizabil mai slab decat al nostru.
Am inceput cu o portiune familiara, drumul care duce spre Prapastiile Zarnestilor, pe un traseu de care v-am povestit intr-un post anterior. O portiune foarte scurta, deoarece la prima bifurcatie am urcat in stanga pe drumul care ajunge la Magura (acolo unde se fac frane hidraulice pentru biciclete... glumesc).
De aici, distractia! Urcarea a devenit dificila, temperatura aerului a ajuns pe la 24°C. De cateva ori chiar mi-am fortat corasonul mai mult decat trebuia incat simteam locomotive circuland prin sistemul meu vascular iar inima era deja mitraliera. Insa cateva inhalari puternice de aer curat mi-au restabilit fluxul si ritmul sanguin :) phew
Bineinteles, nelipsitele peisaje superbe
O casa care ne-a impresionat prin grandoarea ei arhitectonica. Dupaia am mers mai departe.
Ne apropiem de finalul urcusului care, din fericire, devine din ce in ce mai usor.
In fine, ajungem in Magura, de unde coboram vertiginos spre Moeciu si unde ne reintregim trupele adaugand doi noi participanti, care au venit tocmai din Brasov cu masinile, urmand sa ni se alature prin Pestera pana inapoi in Zarnesti unde vor merge mai departe spre Brasov.. PE BICLE! :)
Si, uite-ne pedaland din nou la deal, deja imi pun problema sa incep sa urc pe langa bicicleta. Intr'adevar, avem forte proaspete din Brasov, dar la ce folos cand le pastreaza numai pentru ei? :)
Si cum spuneam, la pas pe langa bicicleta... in poza e o portiune in care cu greu puteai sa urci pedaland... mai putin daca veneai din Brasov cu masina pana in Moeciu pe la pranz si aveai parcursi 2km in ritmul colegilor de breasla care aveau deja 15km de traseu parcurs :D
Mai incolo, am inceput deja partea de coborare. Un pic de downhill, i-am putea spune
Odata ajunsi la Magura, am intrat inapoi pe bucata de traseu spre Zarnesti pe care am urcat-o la inceput. Acum coboram :) Am depasit cam toate masinile aflate la ora aia pe drumul respectiv. Un sofer mai speriat de bombe a inceput sa claxoneze cand l-am depasit foarte din scurt si la o distanta foarte mica fata de aripa lui din dreapta fata. Cel mai mult mi-a placut de copilotul acestuia, care zicea ceva de genul "du-te ba dupa ei"... In fine... cam greu sa prinzi pe cineva care coboara cu 25km/h cand tu cu harbul tau de matiz nu mergi nici cu 5.
Intr-un final ne-am reambalat, reasamblat. Inclusiv am reparat un pic la una din bicicletele ce urmau sa continue drumul pana la Brasov.
1. Diagnosticare:
2. Tratament:
In concluzie, am prins vreme superba, a fost un traseu scurt si usor, dupa ceva incercari disperate am reusit sa ne mobilizam mai multi de 3, plus am adunat un pinpoint nou pe harta!
Si ca sa fie un final palpitant, va anunt ca mi-am trezit interesul pentru catarari si rute MTB prin muntii Bulgariei. Si acum sa va mai linistesc... Poate la anul :D
Bye
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu