duminică, 1 mai 2011

2-mai-2011 - tura nsphemiitreusutedouazecisinoua...

fac ce fac si iar ajung pe traseul de la prima evadare. dar parca mai era ceva pana sa ajung pe traseu... a! da.. drumul pana acolo :)
am plecat frumos din rahova in ideea in care intentionam sa fac o ora pana la locul de intalnire, undeva pe langa aeroportul baneasa. nu-mi dau seama cum am reusit, dar drumul mi-a luat doar 35 min. in fine, restul de 25 trebuia sa astept :) si nu pot sa va descriu cat de mult imi place mie sa asptept, pentru ca ar insemna sa aflati cat de frumos NU m-a invatat mama sa vorbesc.
asteptarea nu a fost in zadar, pentru ca toata lumea s-a prezentat la timp. Bogdan, Monica, Mihai, Ada si Eu. ajunsi la start, pe aleea privigheciorilor de langa academia de politie, avem placerea unui participant supriza, venit pe baza de autoinvitatie si cu o bicicleta super faina abia scoasa ieri din cutie :) Ana.
facem prezentarile, umflam roti, radem, glumim, dar mai si muncim. deci plecam pe traseu! suntem toti de acord sa mergem intr-un ritm moderat de agrement. saptamana viitoare e concursul si nu vrem sa ne obosim prea tare, in plus vremea e atat de frumoasa incat nu avem motiv sa ne grabim.
tura a constat si intr-un mic test de mentenanta, am uns lantul intr-un mod putin diferit de cel obisnuit: dupa degresare, curatare si ungere, acesta trebuie curatat foarte bine de surplusul de ulei, iar de data asta am insistat ceva mai mai mult; rezultatul - lantul a ramas in mare parte curat si bine lubrifiat pe tot parcursul celor 130km. surplusul de ulei, oricat de mic ar fi, atrage ca un magnet tot praful, combinandu-se intr-o mazga lipicioasa care produce dezastre: uzura prematura a lantului pe termen lung si ingreunarea pedalatului pe termen scurt. al doilea test a constat in reglarea functiei de revenire a furcii pe un grad mai lent, astfel incat sa nu mai sar ca o minge din fiecare denivelare, lucru care, de altfel, s-a dovedit a fi periculos saptama trecuta intr-o curba la contactul cu o radacina de copac iesita din pamant pe cand aveam revenirea setata pe rapid.
dupa jumatatea turei, Monica incepe sa dea semne de oboseala, drept urmare ne oprim destul de des ca sa o asteptam. de cealalta parte, Ana pare curioasa de limitele noii biciclete care, se pare, nu are limite! de fapt, nici Ana nici bicicleta ei nu au limite .. deci, se potrivesc de minune :) hotaram asfel sa ne despartim pe ultimii 10 km in 2 grupuri - eu si Ana o luam inainte la goana, restul lumii ramane la stilul agrement.
ajunsi la complexul astoria, incercam sa ocupam un loc la o terasa, ne punem la o coada interminabila pentru o salata si alte mancaruri despre care prefer sa nu vorbesc, deoarece mi-am promis sa vorbesc frumos pe blogul meu. la scurt timp apare si restul gastii. halim, ne odinim si ne pregatim sa plecam inapoi spre bucuresti prin dimieni, calugareni, tunari, pipera etc. nu inainte sa ne luam ramas bun de la Ada care si-a chemat sora sa o recupereze. drumul inapoi a inceput promitator - medie de 12km/h in conditiile in care aveam de parcurs 40km si era deja ora 6. din fericire ritmul a mai crescut, cred ca si vantul a lasat-o un pic mai moale, astfel am ajuns la destinatie, in baneasa, dupa aproape 3h
cu ocazia asta am reusit sa mai pun inca 130km celor 720km pe care i-a strans bicicleta mea in cele 5 saptamani de cand s-a nascut. :)
se preconizeaza ploaie pentru ziua de concurs, dar cum eu am decis sa invoc soarele, tind sa nu cred balivernele masei de aproximativ 2000 de pesimisti si cobitori! vremea va fi frumoasa, traseul uscat, vant din spate!!

4 comentarii:

  1. Pune si tu un buton din ala de "Like" ca sa apas pe el ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. bine ca n-ai zis sa lansez o bomba nucleara.. te-as fi luat in serios! :))

    RăspundețiȘtergere